Raluca și Cosmin, 6 luni în jurul lumii – Partea II

”Ne vedem joi” aici printre oamenii de lângă noi pentru continuarea interviului cu Raluca și Cosmin Pasnicu despre călătoria lor de 6 luni în jurul lumii. Raluca rămâne povestitorul de serviciu, iar Cosmin completează cu imaginile.

Foarte, foarte generos, dacă e să folosim ”cursul valutar” 1 fotografie = 1000 de cuvinte. După calculele mele, cam 31000 de cuvinte pentru episodul de azi.

Cred că în timpul oricărei călătorii rămânem fără cuvinte și cu toate acestea, odată întorși, devenim mari povestitori. Azi povestim, printre altele, despre cum se sponsorizează călătoriile, aventuri în Vanuatu, preferințe gastronomice, suveniruri și alte detalii delicioase de călătorie.

Acest material este dovada că timpul într-o călătorie este absolut relativ, singurele unități de măsură rămân fotografiile, amintirea unor valuri sau a zâmbetului unui copil. Just enjoy!

17847227463_215c965c17_z

Raluca și Cosmin #6luniînjurullumii, Tanzania | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Care a fost prima excursie pe care ați făcut-o (nu neapărat împreună) ? Ce vârstă aveați? Ce ați simțit?

Dacă mai țin minte, prima mea ieșire din țară a fost în Austria, la o conferință Paneuropa, un ONG în care eram înscrisă la acea vreme. Cred că era în anul 3 de facultate și călătoream împreună cu un grup de prietene/colege de la facultate cu trenul. M-am pregătit pentru multe ore petrecute în tren, din București în Budapesta și, apoi, Viena. Abia așteptam să ajung în Budapesta să văd gara, despre care auzisem atâtea despre cât de frumoasă este. Și chiar așa a fost!

Și Viena, frumoasa Viena s-a dovedit a fi pe măsura așteptărilor. Am întâlnit-o pentru prima oară în iarnă, după Crăciun și Revelion. A fost frumos, a fost de poveste. Am continuat, apoi, drumul până la Salzburg unde aveam să stăm pe toată perioada conferinței.

Cum reușiți să vă sponsorizați plecările?

Noi: din economii.

18280596830_7dbd424e33_z

Tanzania | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Alții: o fac și prin alte mijloace – programe de voluntariat și/sau programe pentru învățători la școlile internaționale, programe tip „Work and Travel”.

Mi-ar plăcea să scriu aici o poveste despre cum am găsit bani și ne-au sponsorizat companiile….dar nu e cazul. Uneori visez la cum ar fi să câștig la concursurile companiilor de zbor care, din când în când, mai dau o călătorie în jurul lumii la nu știu ce concurs. Dar nu s-a întâmplat încă asta. Poate ar trebui să particip la concursuri ca să am șansa să câștig, nu?

18281561949_bc68422a3c_z

Tanzania | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Nu e ușor să economisești, dar merită efortul. Și răsplata vine atunci când călătorești și te bucuri de călătorie știind că ai reușit să economisești pentru acel moment. E minunat să călătorești și sunt mijloace prin care poți să călătorești. Important este să vrei, să te deschizi și să prioritizezi.

19923507572_152f2b95db_z

Papua Noua Guinee | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

În călătoriile noastre am întâlnit mulți călători și fiecare dintre ei are o poveste, care mai de care mai specială. Însă pentru mulți dintre ei, călătoria este ceva normal. E un fel de dat, mai ales pentru nemți, dupa ce termină liceul, înainte de a face facultatea, se pun pe drumuri pentru a vedea lumea.

Visez să ajungem și noi, în România, cândva așa. Și vom ajunge, cândva…

18416574921_b58188eb7b_z

Namibia | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Exercițiu de imaginație. Vă decideți să transformați o fotografie făcută de voi într-o felicitare de Crăciun trimisă tuturor prietenilor. Care ar fi fotografia și care ar fi mesajul?

E ciudat să răspund pentru că noi nu facem asta, nu trimitem felicitări prietenilor. Trimitem vederi de pe unde călătorim. Ideal, ar fi să imprimăm poze făcute de noi, cât timp suntem încă în țara respectivă și apoi să le trimitem ca vederi poștale. Însă până acum nu am reușit să facem asta decât din Australia, când am participat la un eveniment și Cannon îți făcea poze pe care apoi le puteai imprima la centrul lor din apropiere. Așa am făcut de am trimis vederi acasă cu poze cu noi. Pentru mine e important să știu că acea poză, acel gând scris, ne reprezintă întru cu totul și ajunge la destinatar pentru a-i da șansa să fie cu noi, în calatorie.

image (1)

Australia | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Călătoriile fără suveniruri nu par să fie călătorii finalizate. Care sunt cele mai frumoase suveniruri pe care le-ați cumpărat?

În această călătorie am fost nevoită să învăț să nu mai cumpăr suveniruri, după cum eram obișnuită din celelalte călătorii mai scurte. Am pornit la drum cu câte un rucsac fiecare, plus geanta laptop/foto.

17845848114_674a8d6924_z

Tanzania | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Scopul era să putem călători aceste 6 luni cu doar câte un rucsac fiecare; astfel că nu aveam prea mult spațiu pentru suveniruri. Și chiar și dacă nu ar fi fost problema spațiului, pe undeva, am realizat că deși suvenirurile sunt frumoase, în ritmul nostru de azi, cu atâtea lucruri în casă, un souvenir, care nu este bine ales, poate deveni doar un alt obiect de care te lovești prin casă. Astfel că m-am programat să nu mă las tentată de suveniruri și să trec prin această călătorie fără suveniruri.

18442779006_fb3a8a0f7e_z

Tanzania | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

 Bineînțeles nu am reușit întru cu totul și am cedat de câteva ori, dar sunt mulțumită de mine pentru că am reușit să cumpăr doar ce a fost cu adevărat important pentru mine. Acum le port cu mare drag și îmi trezesc amintiri frumoase din această călătorie de vis.

Iubesc eșarfele la nebunie și bijuteriile; din această călătorie, m-am ales cu 2 eșarfe și un set de lănțisor și brățară de argint. Erau pur și simplu mult prea frumoase și momentele trăite în Indonesia au fost mult prea frumoase ca să nu îmi permit să iau aceste suveniruri. Chiar acum, când scriu aceste rânduri, am eșarfa din Bali pe mine, ascult o melodie cu sunetul valurilor și mă gândesc la acele clipe frumoase.

19310318223_c77719e503_z

Bali | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Le-ați păstrat sau le-ați oferit mai departe?

Mi s-a întamplat să iau suveniruri pentru mine pe care apoi, la întoarcere în țară, să le ofer mai departe prietenilor. Și într-adevăr, bucuria unui suvenir este completată de bucuria persoanei care primește acest suvenir, dar și bucuria celui care îl dăruiește.

19742072079_d5bc1ea4c3_z

19733084779_78796dd5d7_z

Laos | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

”Dăruind vei dobândi”. Cel mai drag souvenir pe care l-ați primit.

O bluză super veselă, care îmi ridică moralul de fiecare dată când o port și o asociez cu locurile din care vine: din India. Am primit-o de la niște prieteni foarte buni și mereu mă gândesc la ei când o port.


5522803017_3f7c52a5bd_z

India | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Peisajele ne copleșesc, iar oamenii ne emoționează, ne intrigă sau ne revoltă. Vă invit să alegeți un moment în care ați simțit că vă ”ciocnți” de o altă cultură.

Se întampla în insulele din Vanuatu, un loc cu oameni atât de frumoși, mereu veseli, mereu zâmbăreți și copilași de îți vine să îi mănânci, atât de drăgălași sunt.  Senzația permanentă de acolo a fost că timpul e de partea noastră. Nu există grabă, nu există noțiunea de timp care curge în grabă.

18642060844_df396a0aea_z

Vanuatu | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Acolo fiind, ne-am planificat traseul astfel încât să facem hop-țop de pe o insulă pe alta. Majoritatea drumurilor le-am făcut cu avionul, și acolo unde insulele păreau a fi suficient de aproape, am apelat la bărci. Problema este că, dacă avioanele au cât de cât un orar, de care încearcă să se țină (nu reușesc întotdeauna), pentru bărci trebuie să cauți persoana care are informațiile cele mai recente despre sosirea și plecarea bărcii (să îi spunem agentul bărcii).

Cu o barca mare ca asta ar fi trebuit sa mergem de pe o insula pe alta

Cu o astfel de barcă se realizează transportul între insule, Vanuatu | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Ei, și ajungem noi cu avionul pe insula „Ambrym” și aflăm cu surprindere că cele câteva “aranjamente” făcute cu cateva zile înainte pe insula de pe care plecăm – „Espiritu Santo”, ne-au fost extrem de utile: chiar era o barcă care ne-a așteptat (deși avionul avusese întârziere) și ne-a dus 3 ore cu barca mai în nordul insulei în satul unde aveam să ne punem cortul. Am fost impresionați până peste, știind cât de greu este să te deplasezi pe insulă și cum barca este singura ta opțiune. Iar barca aia circula de la nord la sud și retur, o dată pe săptămână și este oficial, cursa pe care o fac cei de la banca de pe insulă. Super surpriză!

Pe drum, din vorbă în vorbă, ne-am schimbat puțin traseul, dar un lucru a rămas neschimbat: trebuia să ajungem cumva de pe insula Ambrym pe Pentecost până sâmbătă, 25.07.2015.

19405533601_1e8dc0b776_z

19076277739_b06a8ca125_z

Vanuatu | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Noi am ajuns pe Ambrym cu aproximativ 10 zile înainte de această dată. Am învățat noi că, în Vanuatu, este extrem de util să vorbești cu oamenii din jurul tău, așadar, deși aveam încă 10 zile la dispoziție să aflăm cum putem face să ajungem de pe o insulă pe alta, am început să punem întrebări. Așa aflăm noi că, sunt mai multe variante, și mai toate cele recomandate sunt cu vasul de marfă care se “plimbă” săptămânal printre insule să ridice marfa și eventualii pasageri.

Ne vedem noi de traseu și între timp aflăm că este un fel agent pentru fiecare vas de marfă. Sunăm la unul dintre ei și numărul pe care îl aveam părea să nu mai funcționeze.

Ajungem în satul din care urma să luăm barca spre Pentecost cu aproximativ 7 zile înainte. Ne găsim o gazdă, care să ne primească cu cortul în curtea lor și ne instalăm. Și nu eram la orice gazdă, ci însuși șeful satului, rol foarte important în comunitățile din Vanuatu.

Familia noastra din Vanuatu - Ambrym

Portret de familie, Vanuatu| Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Încă din prima zi în care am stat la chef Sekor, i-am povestit de intenția noastră de a găsi o barcă pentru a ajunge pe Pentecost. Dar pentru că mai erau 7 zile până la plecarea noastră, nimeni nu părea a se agita. Și apoi, în vacanță fiind, cine eram noi să zicem că vrem o rezervare pe acea barcă. La momentul respectiv, părea a fi suficient să știm că sunt mai multe bărci care fac traseul de pe o insulă pe alta și că una dintre ele va fi și barca noastră.

Marți, în săptămâna în care trebuia să plecăm, văzând că agentul nu răspunde, ne-am dus direct la el acasă, însoțit fiind de soția șefului. Am aflat astfel că barca este planificată să ajungă în sat miercuri seara sau joi dimineața și pleacă mai departe, pe cealaltă insulă joi seara. Super! Eram deja mai aproape de o nouă experiență: aveam o dată estimată și un număr de telefon actual al agentului. I-am dat și noi, numărul nostru de telefon să ne anunțe, dacă apar modificări.

Casuta noastra din Vanuatu - Ambrym

”Căsuța” din Vanautu | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Și uite asa mai petrecem noi, pănă vine joi dimineața și ne strângem cortul, ne facem bagajele și așteptăm barca. Urma să vedem când vine barca de pe terasa familiei la care stăteam așadar nu ne-am impacientat că am putea rata barca. Se face amiezul zilei și nici semn de barcă. Pentru că până la acel moment, învățasem oarecum stilul celor din Vanuatu, ne-am zis: dacă gazda noastră nu este impacientată, de ce am fi noi? Ei știu că noi trebuie să fim pe Pentecost până cel târziu sâmbătă dimineața, așadar: relax.

Doar că stând noi așa prin curte, la un moment dat îl zărim pe agentul nostru trecând prin fața casei. Dăm iama în drum să vorbim cu el și îl întrebăm: ”da’ cu barca… cum stăm? Când ajunge?” La care el, foarte relaxat: ”Ah, barca, păi, de fapt s-a schimbat planul și barca nu mai vine azi. Noul plan este să plece din Port Villa, capitala lui Vanuatu de pe insula Efate, marți, săptămâna viitoare și apoi ajunge și aici, în Olal pe Ambrym.”

Am rămas mască! Adică barca pe care noi ne bazam să ajungem pe cealaltă insulă, nu mai venea. Iar agentul părea foarte relaxat legat de această schimbare. Noi eram muți de uimirea cu care se modifica planul bărcii, și apoi eram total debusolați și nu înțelegeam de ce nu ne-a sunat să ne comunice schimbarea când știa foarte bine că noi urma să luăm această barcă. Și apoi, e doar același sat – nu trebuia să străbată distanțe mari pentru a ne anunța, asta în cazul în care nu avea credit la telefon. Însă nu a fost chip să obținem lămuriri și un lucru era sigur: planul A tocmai picase.

Casuta noastra din Ambrym

Căsuța din Ambrym, Vanuatu | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Ne-am sfătuit apoi cu gazda noastră și am aflat că mai era o barcă, de la altă companie, care urma să ajungă în Olal, Ambrym, în ziua următoare, vineri. După experiența cu planul A, parcă și povestea asta cu o alta barcă de marfă deja părea nesigură. De data aceasta nu ne mai permiteam să stăm în voia unor căpitani de bărci care pleacă sau nu pleacă în funcție de cât de plină e barca. Din motive financiare doream să alegem această variantă, însă dacă nici această barcă nu mai venea? Nu puteam afla cu siguranță unde este și dacă urmează să ajungă în Olal a doua zi sau nu.

Astfel că, ne-am zis, e foarte important să ajungem pe Pentecost, unde urma să participăm la ultimul eveniment din seria Land Diving și nu ne permitem să riscăm. Ne-am tocmit o barcă pentru a doua zi dimineață, o barcă doar pentru noi doi pe care urma să o platim cu bani grei, dar măcar ne dădea certitudinea că ajungem.

A doua zi, de dimineață, barca a venit și, cu chiu cu vai, am ajuns pe cealaltă insulă. Chiu și vai-ul veneau din faptul că deși apa era liniștită, după părerea localnicilor, mie mi se părea agitată și nu doar că mi se părea, dar ne și luam valuri peste valuri într-o bărcuță pe care cu ușurință aș fi văzut-o cu fundul în sus la un val mai mare.

Cu barca in drum spre Pentecost

Cu barca în drum spre Pentecost, Vanutu | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Am avut noroc, am ajuns cu bine, banii pe care îi plătisem deja nu mi se mai păreau a fi mulți bani și îmi era milă de căpitanul bărcii și asistentul lui care urmau să se întoarcă singuri spre Ambrym.

Am aflat ulterior că am fost foarte inspirați când am luat acea barcă privată; asta pentru că se pare că barca de vineri, deși a venit, era plină cu marfă și nu mai accepta pasageri la bord.

Morala: timpul este relativ în Vanuatu și trebuie să ai întotdeauna cel puțin 3 variante: planul A, B și C.

Sa ne facem poze cu barca si capitanul

Vanuatu  | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Cum arată cea mai ”vinovată” plăcere gastronomică din călătoriile voastre

Mmmmmm, e greu de spus. Călătoriile noastre sunt cu și despre mâncare, în primul rând. Am întâlnit, pe unul din site-urile culinare, un termen care reflectă perfect stilul nostru de călătorii: mâncălătorii.

5523499258_080ccaaaf8_z

India | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Până acum, mâncarea cea mai bună am întâlnit-o în China, Hong-Kong, Singapore și India.  M-am simțit vinovată de cât de mult am mâncat în mai toate țările ăstea. Este, pur și simplu, mult prea bună mâncarea pentru a te limita la a mânca de foame. Noi mâncăm când ne zgândăre puțin foamea și profităm să încercăm cât mai multe feluri din meniu. Așadar, suntem vinovați! Iubim mâncarea!

Cel mai dubios fel de mâncare gustat în țări străine

Cel mai dubios și gustat de Cosmin (eu nu m-am băgat) sunt albinele și viermii din Myanmar, furnicile crude din jungla în Laos, direct de pe frunză.

19930796385_f0670c9a39_z

Myanmar | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Scurt și rapid mini-interviu în cadrul interviului:

  • Compania aeriană preferată: Tiger Air
  • țara preferată: China
  • orașul de suflet: Ubud
  • plajă de neuitat: Ouvea

O frantura din Ouvea

Ouvea, Noua Caledonie | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

  • un vârf amețitor: Kilimanjaro

18468532545_6398660a88_z

Tanzania | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

  • cel mai ospitalier popor: Papua New Guinea

19310196543_ce2512a0c5_z

Papua Noua Guinee | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

  • cea mai periculoasă stradă/drum: India, Uti

5522886635_a178b4c7ca_z

India | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Dacă ar faceți o anti-recomandare privind o destinație, care ar fi?

Nu cred că există anti-recomandări. Există recomandări pentru cum să/cum să nu călătorești pentru o anumită destinație. Însă totul este relativ la persoană, stilul de a călători și scopul unei călătorii.

Ce urmează?

Nu știm! Călătoriile continuă. Vor face parte din viața noastră întotdeauna.

17794146883_9a08b5bc44_z

18416468911_2b84379c97_z

Namibia | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Mesaj pentru oamenii de lângă noi care amână să călătorească din diverse motive: bani, frică, bariere de limbă, boli, mâncare etc.

Just do it! Vei vedea că ți se va deschide o întreagă lume! Și chiar dacă acum nu îți vine să te pui pe drumuri sau dacă te simți obosit și parcă nu ești în starea de a călători, urcă-te în avion și este suficient! Și experiența te va purta într-o lume nouă care așteaptă să fie descoperită.

19306341914_8fe80173b6_z

Laos | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

19904468156_426278ed6b_z

Papua Noua Guinee | Sursa foto: Cosmin Pasnicu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *