Creativitatea se naște din ratări

Problema este că am ajuns să vedem doar produse finale perfecte: filme cu efecte extraordinare, aspiratoare eficiente, torturi decorate incredibil, mașini performante. Ceea ce nu se vede nu există pentru noi. Toată povestea din spate a modului în care aceste inovații se dezvoltă ne scapă. Credem și adorăm poveștile care rezumă în 3 cuvinte succesul sau o idee revoluționară precum o descoperire în chimie, o teorie în economie sau aparent frivola carieră de succes a unui actor. Totul pare să vină atât de ușor. Și totuși, nimic mai neadevărat.

EXPOZIȚIE CREATIVĂ DESPRE VALOAREA EȘECULUI

Un liceu american a organizat anul trecut o expoziție despre creativitate care se numește ”Permisiunea de a eșua”. Organizatorul a cerut unui grup de 50 de artiști, designeri și ilustratori să-și trimită încercările ratate, schițe preliminare, grosolane, spre expunere publică.

Ideea este extraordinară dat fiind că suntem obișnuiți să participăm la expoziții cu obiecte fără cusur. Care a fost scopul? Liceul a vrut să conecteze elevii la toată munca și toate eforturile care se întâmplă înainte de ajunge la un produs final. Cu alte cuvinte, expoziția a fost un prilej de a surprinde procesul creativ autentic, cu bune și rele.

5126 DE ÎNCERCĂRI PENTRU A REUȘI

Inventatorul britanic James Dyson a trecut prin 5126 de prototipuri ratate până să ajungă să lanseze aspiratorul său revoluționar. Dyson nu s-a trezit cu o idee bună țiplată și gata de a fi pusă în practică cu succes din prima. El a încercat și a eșuat. Cu fiecare ratare, idei de îmbunătățire au apărut. Și procesul s-a repetat până când aspiratorul s-a transformat într-un obiect performant.

 

RATAREA CARE NE AJUTĂ SĂ PROGRESĂM

Ceea ce trebuie să înțelegem este că până nu vom înțelege care este adevăratul proces al creativității, nu vom ști cum să o folosim. Tinerii care privesc eșecul dintr-o perspectivă pozitivă, devin mai creativi și elastici în gândire. Ratarea va fi un prilej de învățare și îi va ambiționa. Vor deveni mai curioși, mai implicați și vor observa unde sunt necesare recalibrările pentru perfecționarea unui proiect oricare ar fi domeniul.

Să-ți permiți să greșești nu înseamnă că ești vulnerabil sau nu te încadrezi în anumite performanțe, ci mai degrabă sintetizează un paradox al omului dispus să testeze căi greșite pentru soluția corectă. Această filosofie a experimentării, a riscurilor și a încercărilor ratate se regăsești în cultura tuturor companiilor de succes care au înțeles că imaginația are nevoie de spațiu, inclusiv spațiu de a greși. De aici curajul de a testa și de a inova, de aici toate ideile bune care au apărut din încercări, de aici creativitatea produselor de succes.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *